CRIMINALITATEA “GULERELOR ALBE” (WHITE COLLAR CRIMINALITY)
Criminalitatea gulerelor albe se referă la infracțiuni motivate financiar săvârșite de persoane cu un statut social bine determinat, demnitari, oameni de afaceri.
Corupția este un fenomen social apărut încă din cele mai vechi timpuri, fiind unul dintre cele mai grave tipuri de folosire abuzivă a funcției deținute.
Corupția nu înseamnă numai darea de mită, luarea de mită, traficul de influență sau primirea de foloase necuvenite, ci include și rețele de indivizi, grupuri și organizații între care există anumite legături prin care sunt realizate interese comune.
Corupția s-a dezvoltat în mai multe ramuri de activitate, cuprinzând astăzi sistemul administrației publice, sistemul politic cât și domeniul afacerilor.
Conceptul de lucrător cu gulere albe derivă mai degrabă din sociologie decât din criminologie.
În sociologie, un lucrător cu gulere albe este, în general, un angajat administrativ.
Utilizarea termenului de “crimă cu gulere albe” este oarecum contrară utilizării termenului de “muncitor cu guler alb”, deoarece conceptul se referă în mod explicit la infractorii cu statut social relativ ridicat.
“Criminalitatea cu gulere albe” ar putea fi mai bine descris astăzi în termenii conceptului de “criminalitate corporativă”.
Deși la început termenul avea un sens restrâns, acesta a evoluat către criminalitatea profesionala, concept care se refera la toate activitățile ilicite orientate spre profit, realizate prin mijlocirea sau in legatura cu profesia făptuitorului.
În știința criminologică, însă, termenul rămâne ambiguu și controversat.
Criminalitatea ,,gulerelor albe” se produce cel mai frecvent, prin prezentarea eronată a situației financiare a întreprinderilor, prin manipularea bursei și mituirea persoanelor publice în scopul de a asigura contracte avantajoase, prin mita care se dă pentru realizarea unor tranzacții comerciale, deturnarea de fonduri financiare și folosirea lor în alte scopuri ce vizează încălcarea legii, cât și practicarea pe scară largă a bancrutei frauduloase.
Investigarea cazurilor din sfera „white collar” sunt de o complexitate extrem de ridicată, cele mai des întâlnite infracțiuni fiind corupția publică, spălarea banilor, frauda corporativă, frauda de valori mobiliare și mărfuri, frauda ipotecară, frauda instituțiilor financiare, frauda bancară și delapidarea „încălcări ale legii electorale, fraude de marketing în masă și fraudă în domeniul sănătății.
Activitatea de urmărire penală desfășurată în cercetarea infracțiunilor din sfera „white collar” integrează analiza informațiilor, cu investigații asupra activităților criminale.
În țara noastră, majoritatea infracțiunilor ce intră sub incidența acestui concept sunt: luarea de mită prevăzută de art. 289 Cod Penal și darea de mită prevăzută de art. 290 Cod Penal, traficul de influență prevăzută de art. 291 Cod Penal și cumpărarea de influență prevăzută de art. 292 Cod Penal, evaziunea fiscală, cât și spălarea banilor.
De cele mai multe ori aceste infracțiuni sunt săvârșite de către oameni politici cu funcții înalte în aparatul de stat precum și de oameni de afaceri.
