Domeniul malpraxisului este un domeniu deosebit de delicat, ce presupune evaluarea activității unui profesionist și sancționarea sa în cazul unei erori, unui abuz ori a unei neexecutări culpabile a obligațiilor. În acest domeniu am încercat întotdeauna să sprijinim victima unui serviciu defectuos, să o sfătuim în susținerea și probarea cererii sale și să obținem repararea prejudiciului creat. Totodată, am consiliat, reprezentat și asistat profesionistul aflat în situația de a se apăra în acest domeniu. Fie că vă aflați în cazul unui malpraxis medical, legal, ori prejudiciați în urma altui tip de serviciu liberal, experiența în acest domeniu ne-a demonstrat că negocierea este întotdeauna cea mai bună soluție.
Dispoziţiile art. 653 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 95/2006 definesc malpraxisul ca fiind eroarea profesională săvârșită în exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicând răspunderea civilă a personalului medical şi a furnizorului de produse şi servicii medicale, sanitare şi farmaceutice.
Eroarea profesională în materie medicală are un conţinut larg şi cuprinde orice greşeală săvârşită cu voie sau fără voie, datorată, de regulă, lipsei de prudenţă şi diligenţă ori neştiinţei, dacă are drept consecinţă prejudicierea pacientului în timpul sau în legătură cu un act medical realizat asupra lui. Culpa profesională poate fi definită ca o formă a vinovăţiei în care medicul nu a prevăzut rezultatul faptelor sale, deşi putea şi trebuia sa îl prevadă sau a prevăzut rezultatele faptelor sale, dar a considerat în mod uşuratic că acestea nu vor apărea.
În contextul dispozițiilor art. 653 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, eroarea profesională este acea faptă săvârşită cu ocazia exercitarii profesiei care cauzează un prejudiciu pacientului şi este legată de actul ştiinţific medical individual în cadrul procedurilor de preventie, diagnostic sau tratament.
Culpa medicală este fapta medicului săvârşită fără intenţie, în legătură cu exercitarea profesiei medicale, prin care se produce un prejudiciu pacientului pentru care medicul este răspunzător deoarece, în aceleaşi condiţii, un alt medic cu aceeaşi pregătire profesională, nu l-ar fi generat. Cu alte cuvinte acţiunea sau inacţiunea medicului culpabil este necorespunzătoare, inadecvată situaţiei, cauzând un prejudiciu, care ar fi putut fi evitat de un alt medic (numit medic standard sau medic etalon, cu o conduită rezonabilă.
Culpa poate lua, de asemenea, forma neglijenţei sau a imprudenţei. Neglijenţa reprezintă omisiunea de a face ceva ce un om ghidat după aspectele specifice conduitei omului grijuliu, ar face sau a face ceva ce un om prudent şi diligent nu ar face. Făptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, deşi în condiţiile date trebuia şi putea să îl prevadă. Neglijenţa în practica medicală ia forma grabei, superficialităţii, îndeplinirii neconştiincioase a obligaţiilor. Imprudenţa constă în comiterea unei activităţi pozitive, fără a accepta că pot apărea consecinţe ilicite, deşi medicul poate să prevadă acest lucru.
În cauze ce privesc malpraxisul sunt incidente în primul rând dispoziţiile de drept comun, respectiv art. 1357 Cod civ., care reglementează condiţiile răspunderii civile delictuale pentru faptă proprie. De asemenea, este incidentă legea specială, Legea nr.95/2006, ce face trimitere la dreptul comun în ceea ce priveşte condiţiile angajării răspunderii medicului şi a unităţii medicale, respectiv existenţa unui prejudiciu, a unei fapte ilicite, a vinovăţiei şi a unui raport de cauzalitate între prejudiciul suferit şi fapta ilicită comisă.
Potrivit prev. art. 1357 Cod civ., cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, sâvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare. Sfera răspunderii medicale este reglementată de dispozițiile Legii speciale nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătaţii, astfel încât responsabilitatea medicului trebuie analizată şi din perspectiva normei juridice speciale.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 653 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 „Personalul medical răspunde civil pentru prejudiciile produse din eroare, care includ şi neglijenţa, imprudenţa sau cunoștințe medicale insuficiente în exercitarea profesiunii, prin acte individuale în cadrul procedurilor de prevenţie, diagnostic sau tratament”.
Potrivit art. 14 din Norma metodologică din 2007 de aplicare a titlului XVI, capitolul VI din Legea nr.95/2006 „Persoanele prejudiciate printr-un act de malpraxis se pot adresa fie Comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis, denumită în continuare Comisia, fie instanţei judecătoreşti competente, potrivit legii.”
CONTACTEAZĂ-NE