INFRACȚIUNI RUTIERE ◦ Avocat specializat

DA. Permisul de conducere sau dovada înlocuitoare a acestuia se retine în urmatoarele cazuri: b)când titularul acestuia a săvârşit una dintre infracţiunile prevăzute la art. 334, art. 335 alin. (2), art. 336, 337, art. 338 alin. (1) şi la art. 339 alin. (2), (3) şi (4) din Codul penal;

3. La ce alcoolemie mi se întocmește dosar penal?

Pentru ca fapta să fie infracțiune este necesar să fiți depistat cu o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, la momentul comiterii faptei. Alcoolemia se calculează retroactiv prin expertiză medico-legală pe baza prelevării de sânge.

4. În cazul în care sunt la prima abatere, răspund penal?

DA. Cu toate acestea, de la caz la caz, atât procurorul cât și instanța de judecată pot avea în vedere acest lucru la stabilirea circumstanțelor atenuante și a măsurilor dispuse ori pedepsei aplicate. În practică, există situații în care se dispune renunțarea la urmărire penală, achitarea ori amânarea aplicării pedepesei având în vedere că inculpatul se află la prima abatere.

Cazuri reale

1. Achitare pentru conducere sub influența alcoolului întrucât fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni.

În data de 26.01.2014, în jurul orelor 01:43, un echipaj de poliţie din cadrul Biroului Rutier al Poliţiei mun. V_____, în timp ce efectua activităţi de supraveghere şi control al traficului rutier pe raza mun.V_____, respectiv pe ____________________, a oprit în trafic, pentru control, autoturismul marca Audi cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, condus de inculpatul Ş______ M_____ .

Întrucât inculpatul emana halenă alcoolică, a fost testat cu aparatul alcooltest, la ora 01:45, rezultatul fiind de 0,50 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Având în vedere acest rezultat, inculpatul a fost condus la Spitalul Judeţean V_____, în vederea recoltării de probe biologice pentru stabilirea alcoolemiei.

La Spitalul Judeţean V_____ inculpatului i s-au recoltat două probe de sânge, la interval de o oră, respectându-se normele privind prelevarea de probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, conf. procesului verbal de prelevare cele două probe fiind prelevate la orele 01:55-02:55.

Din buletinul de analiză nr.163/A/2014 rezultă că la prima probă de sânge alcoolemia inculpatului era de 1,05 g ‰, iar la a doua probă de sânge recoltată alcoolemia inculpatului era de 0,90 g ‰. Din buletinul de examinare clinică rezultă că inculpatul pare sub influenţa alcoolului, acesta prezentând manifestări neurologice bune, o comportare ordonată, orientat în timp şi spaţiu, atenţie concentrată şi judecată coerentă.

Fiind audiat, inculpatul a recunoscut comiterea faptei, în sensul că, în ziua de 25.01.2014, inculpatul a consumat alcool, iar în noaptea de 25/26.01.2014, s-a urcat la volanul autoturismului pe care l-a condus pe străzile din mun. V_____, pe ____________________ fiind oprit de organele de poliţie.

Este adevărat că infracţiunea reţinută în sarcina inculpatului prezintă generic un grad de pericol social, însă pericolul social nu trebuie apreciat în abstract ci este necesar a fi particularizat pentru fiecare caz în parte, urmând a fi analizat în funcţie de împrejurările concrete ale comiterii faptei şi de persoana inculpatului, astfel lipsa pericolului social concret fiind determinată atât de considerente obiective, cât şi de considerente de natură subiectivă.

Analizând în concret fiecare din criteriile enunţate raportat la fapta inculpatului în ansamblul său, având în vedere caracterul lor – fiind faptă non-violentă, împrejurările comiterii acesteia, respectiv pe timp de noapte, când traficul este redus, valoarea redusă a alcoolemiei-apropiată de limita legală pentru încadrarea faptei ca şi contravenţie, urmarea efectiv produsă şi, nu în ultimul rând, raportat la persoana inculpatului.

Prin considerarea faptei reţinute în sarcina inculpatului Ş______ M_____ de către instanţă ca fiind lipsită de pericolul social al unei infracţiuni nu reprezintă o încurajare sau justificare a unei astfel de conduite, ci doar o analiză în concret a acestei trăsături prevăzută de lege pentru existenţa infracţiunii raportat situaţiei concrete a inculpatului – în vârstă de 26 ani, familist, cu un copil abia născut în întreţinere, singurul aducător de venituri şi care a recunoscut comiterea faptei şi a conştientizat consecinţele penale ale comiterii acesteia.

Toate aceste aspecte prezentate reprezintă tot atâtea argumente pentru a concluziona asupra lipsei de pericol social al faptei reţinute, astfel că aceasta nu poate fi considerată infracţiune.

Împrejurării că inculpatul a săvârşit fapta reţinută în sarcina sa în cursul termenului de încercare stabilit în urma condamnării la o pedeapsă cu suspendarea executării pentru comiterea unei infracţiuni de furt calificat nu trebuie să i se acorde o semnificaţie excesivă şi nici nu poate fi un impediment pentru aplicarea art. 18 indice 1 Cod penal. Această situaţie nu poate fi analizată distinct de celelalte elemente reţinute şi care caracterizează persoana inculpatului, conduita sa în societate şi nu în ultimul rând de faptul că termenul de încercare de 6 ani fixat prin condamnarea anterioară era aproape de împlinire(la 31.10.2014).

Faţă de toate aceste motive, având în vedere atingerea minimă adusă valorilor apărate de lege, conţinutul concret al faptei comise şi urmările produse, împrejurările concrete ale comiterii faptelor, modul concret de manifestare al inculpatului, conduita sa sinceră şi de regret avută pe întreaga derulare a procesului penal, precum şi persoana sa, instanţa reţine că, în conformitate cu dispoziţiile art. 18 indice 1 V.Cod p enal, fapta reţinută nu întruneşte gradul de pericol social al unei infracţiuni, şi pentru reeducarea inculpatului nu este necesară aplicarea unei pedepse.

De asemenea, aşa cum anterior am arătat, pericolul social concret nefiind suficient pentru caracterizarea faptei ca infracţiune, instanţa apreciază că se impune aplicarea inculpatului a sancţiunii cu caracter administrativ a amenzii în cuantumul maxim prevăzut de art. 91 lit. c V.Cod penal.

Raportat celor expuse, prin prisma probatoriilor administrate, în baza art. 396 al.1Cod procedură penală rap. la art.18 ind.1 V.C.pen. cu apl. Art.5N.C.pen, urmează a se dispune achitarea inculpatului Ş______ M_____ pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 87 al. 1 din O.U.G. nr. 195/02 republicată cu aplicarea art. 37 lit. a Vechiul Cod penal, a art. 5Noul Cod penal şi a art. 396 al. 10 Cod procedură penală (art. 336 al. 1 Noul Cod penal cu aplicarea art. 41 al. 1 Noul Cod penal), , întrucât fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni, instanţa urmând ca, în temeiul art. 18 indice 1 alin. 3 V. Cod penal raportat la art. 91 lit. c V.Cod penal să aplice acestuia sancţiunea administrativă a amenzii în sumă de 1000 lei.

În baza art. 275Cod procedură penală, va fi obligat inculpatul Ş______ M_____ la plata către stat a sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate în cursul urmăririi penale şi al judecăţii.

2. Achitare pentru conducere sub influența alcoolului în baza prezumției de nevinovăție

La data de 30.07.2013, în jurul orei 22:40, un echipaj de poliţie rutieră din cadrul I.P.J. Bacău – Serviciul Rutier, aflându-se în serviciul de control trafic rutier pentru depistarea încălcărilor regimului legal de viteză, pe _____________________ raza oraşului Comăneşti, judeţ Bacău, a observat în trafic autoturismul marca Skoda, înmatriculat cu numărul XXXXXXXXX, cu un mers sinuos , aspect faţă de care s-a procedat la semnalizarea regulamentară de oprire a autoturismului. Întrucât conducătorul auto nu s-a conformat obligaţiei de oprire, continuându-şi deplasarea, echipajul de poliţie a pornit în urmărirea acestuia în trafic, punând în funcţiune semnalele luminoase şi sonore , deplasându-se pe străzile Republicii, A____ I____, Nufărului şi Gârlei, iar în dreptul garajelor a reuşit blocarea autoturismului. În habitaclu se afla doar conducătorul auto, acesta fiind identificat în persoana inculpatului P_________ G_________ , aspecte care au fost consemnate în procesul verbal de depis tare în flagrant ( fl.3-5), semnat de inculpatul surprins.

Întrucât conducătorul auto prezenta halenă alcoolică, a fost testat cu aparatul etilotest, rezultând o alcoolemie de 1,17 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Conducătorului auto i s-au recoltat probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, iar în urma analizelor de laborator efectuate în cadrul SML Bacău a rezultat că inculpatul P_________ G_________ avea o alcoolemie de 2,10 gr. ‰ la prima probă de sânge şi 1,95 gr. ‰ la cea de-a doua probă de sânge, conform buletinului de analiză toxicologică nr. 1867 – 1868 din 05.08.2013 ( fl. 239).

Din probele administrate in cursul urmăririi penale si cercetării judecătoreşti nu reiese cu certitudine ca inculpatul P_________ G_________, fiind sub influenta băuturilor alcoolice in data de 30.07.2013, în jurul orelor 22:40 , a condus pe străzile Republicii, A____ I____, Nufărului şi Gârlei de pe raza oraşului Comăneşti, jud.Bacău, autoturismul marca Skoda, înmatriculat cu numărul XXXXXXXXX, având o îmbibaţie alcoolică de 2,10 gr.%o.

Astfel, in cauză, in susţinerea învinuirii exista procesul-verbal de constatare a infracţiunii si declaraţia martorului L____ M____ L_____, agentul constatator, precum şi prima declaraţie a suspectului/inculpatului P_________ G_________, probe care nu se coroborează cu celelalte probe administrate in cauza de către instanţă, necoroborându-se nici măcar în faza de urmărire penală cu celelalte probe administrate de organul de cercetare penală, din care sa rezulte indubitabil ca inculpatul a condus autoturismul marca Skoda cu nr. de inmatriculare XXXXXXXXX pe drumuri publice după ce consumase băuturi alcoolice.

S-a procedat la audierea martorilor din lucrări.

Martora A________ M_________ a declara t că inculpatul a lucrat la ea pe parcursul întregii zile, iar spre seară au stat cu toţii la masă. Inculpatul a refuzat să bea, deoarece era cu maşina, însă martora a insistat, spunându-i că-l va duce ea acasă, lucru pe care l-a şi făcut. Arată martora în continuare că inculpatul era în stare de ebrietate şi după ce l-a lăsat în apropierea blocului în care locuia, în zona garajelor, inculpatul a rămas în maşină, ascultând muzică. Tot martora declară că, la aproximativ o oră după ce-l lăsase pe inculpat, a fost sunată de acesta şi i-a spus că a fost agresat de organele de poliţie pe motiv că ar fi condus. Menţionează că inculpatul prezenta a doua zi, vânătăi şi leziuni, despre care i-a spus că i-ar fi fost cauzate de organele legii.

Martorul L____ M____ L_____ declară că a făcut parte din echipajul care a procedat la urmărirea şi identificarea inculpatului, fiind deci agent constatator. Arată de asemenea că, deşi nu-şi aminteşte cu exactitate, fapta s-a petrecut în jurul orelor 1,00-2,00 şi că martorul asistent A____ M____ era prezent în momentul în care s-a pornit în urmărirea inculpatului.

Declaraţia acestuia nu se coroborează cu declaraţia martorului A____ M____, nici din faza urmăririi penale, nici din faza cercetării judecătoreşti. Acesta a avut o poziţie constantă, declarând că a fost luat de către un agent de poliţie, deoarece era acuzat de furtul unei biciclete. Ajuns la sediul de poliţie, inculpatul era deja acolo. Mai arată martorul că nu l-a văzut pe inculpat conducând şi că el a semnat procesul verbal fără să-l citească şi pentru că aşa i-a spus poliţistul.

A fost audiat şi martorul H____ B_____. Acesta arată că a fost sunat de acasă, fiind agent de poliţie rutieră , întrucât îşi încetase serviciul pentru ziua respectivă şi chemat să-l testeze cu etilotestul pe inculpat. Arată martorul că inculpatul a suflat în etilotest, relatându-i că nu a condus el, ci numita A________ M_________, persoana pentru care a lucrat în ziua respectivă. Şi acest martor l-a întrebat pe A____ M____ dacă l-a văzut pe inculpat conducând, însă acesta i-a relatat că nu l-a văzut.

S-a precedat la audierea martorelor S_____ M______ şi B_____ M____, acestea confirmând că nu inculpatul a condus autoturismul, ci numita A________ M_________.

Elementul decisiv pe care s-a bazat acuzarea l-a constituit declaraţia inculpatului dată în seara 31.07.2013, ora 01,00 (fl.6, dos.up) în care acesta arată că a fost oprit în parcarea blocului, în timp ce conducea. Declaraţia este incoerentă, nu este lizibilă, fiind luată evident inculpatului, în timp ce acesta era sub influenţa băuturilor alcoolice.

În declaraţiile ulterioare, inculpatul precizează că nu a condus el şi că a fost ridicat de organele de poliţie din maşină, de pe bancheta dreapta faţă şi că de faţă nu se mai afla nicio persoană, cu excepţia lui şi a echipajului de poliţie.

Probele nu au o valoare dinainte stabilită. Pentru aflarea adevărului în cauză, ele trebuie coroborate , motiv pentru care instanţa apreciază că declaraţia iniţială a inculpatului, luată acestuia într-o stare eviden tă de ebrietate, prin care acesta recunoaşte fapta, declaraţie care nu se coroborează cu celelalte probe, nu poate fi luată în considerare .

În altă ordine de idei, instanţa observă că în rechizitoriu se consemnează că inculpatul a fost oprit de un echipaj de poliţie rutieră din cadrul IPJ Bacău-Serviciul Rutier, care se afla în serviciul de control trafic rutier, aspect care nu poate fi real. Dacă într-adevăr echipajul era de poliţie rutieră, ar fi avut asupra lui aparatul etilotest şi nu ar fi fost necesar să cheme de acasă, din timpul liber, un agent de poliţie rutieră, care să procedeze la testarea inculpatului .

Instanţa constata ca, in cauza, prezumţia de nevinovăţie reglementata de art. 23 din Constitutie, art. 4 C .pr.pen. nu a fost răsturnată, întrucât există un dubiu cu privire la existenţa faptei pentru care a fost trimis inculpatul în judecată , or acest dubiu profita inculpatului, potrivit principiului in dubio pro reo.

F___ de aceste considerente, instanţa, in baza 396 alin. (1), (5) C.pr.pen. art. (16) alin. (1) lit. a) C.pr.pen., va achita inculpatul pentru savarsirea infractiunii de conducerea unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante, prev. de art. 336 alin. (1) C.p. “.