
CONSECINȚELE „Legii Anastasia”. ÎNCHISOARE CU EXECUTARE PENTRU ȘOFERI?
În data de 13 iulie 2023 a intrat în vigoare Legea nr.213/2023 pentru completarea art. 91 din Codul penal.
Anterior acestei modificări, instanţa putea dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pentru autorul unui accident rutier din care a rezultat decesul unei persoane, chiar și în condițiile în care se afla într-un dintre situațiile prevăzute de art.335 și art.336 din Codul Penal (sub influența alcoolului ori a substanțelor psihoactive, fără permis sau cu permisul suspendat etc.).
Ulterior modificării prin Legea nr.213/2023, Codul Penal prevede că „nu se poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere în cazul infracţiunilor prevăzute la art. 192 alin. (2) şi (3), dacă acestea au fost săvârşite în condiţiile art. 335 sau 336.”
Mai exact, pentru orice accident rutier produs ulterior datei de 13 iulie 2023, legea elimină posibilitatea suspendării pedepsei sub supraveghere, dacă autorul accidentului rutier din care a rezultat decesul unei persoane se află în una dintre următoarele situații:
◦ are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge;
◦ se afla sub influența substanţe psihoactive;
◦ nu poseda permis de conducere;
◦ permisul de conducere este necorespunzător categoriei din care face parte vehiculul respectiv;
◦ permisul de conducere i-a fost retras sau anulat;
◦ exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată sau nu are dreptul de a conduce autovehicule;
Totodată, persoana care încredinţează un vehicul unei persoane despre care ştie că se află în una dintre situaţiile prevăzute mai sus va fi supusă aceleiași pedepse.
La o primă vedere, legiuitorul obligă instanța de judecată să pronunțe o pedeapsă cu închisoarea cu executare în cazul infracțiunii de ucidere din culpă, dacă aceasta a fost săvârşită în condiţiile de mai sus.
Cu toate acestea, legiuitorul nu a modificat articolul 83 din Codul Penal (întitulat Condiţiile amânării aplicării pedepsei) ce prevede o altă situație în care judecătorii pot dispune o pedeapsă cu închisoarea fără executare efectivă în condiții privative de libertate.
Conform acestor prevederi, instanţa poate dispune amânarea aplicării pedepsei, stabilind un termen de supraveghere, dacă sunt întrunite următoarele condiţii:
a) pedeapsa stabilită, inclusiv în cazul concursului de infracţiuni, este amenda sau închisoarea de cel mult 2 ani;
b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii, cu excepţia cazurilor prevăzute în art. 42 lit. a) şi lit. b) sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare;
c) infractorul şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii;
d) în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa apreciază că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.
În concluzie, rămâne de observat în practica judecătorească modul în care această modificare va fi primită de practicieni și ce va însemna pentru traficul rutier din România. În treacăt fie spus, stabilirea prin lege a unor pedepse obligatorii în cazul anumitor infracțiuni nu este o practică proprie tradiției incriminării penale din România. Această modalitate de reglementare răpește judecătorilor prerogativa de individualizare a pedepsei în funcțiile de circumstanțele cazului, uniformizând tratamentul sancționator, fără a se baza pe o analiză consistentă a consecințelor pe termen lung asupra șoferilor de autovehicule din România.
Echipa noastră de avocați vă stă la dispoziție!
CONTACT Cabinet de avocatură AVRAM, AVRAM & STROE